free website templates

FESTIVALUL CÂNEPII  
CLUJ-NAPOCA
27-29 iulie 2018


Descoperă frumusețea vieții prin IDENTITATE!

Programul Festivalului


Vineri 27 Iulie ora 12:00     Muzeul etnografic al Transilvaniei, Sala Reduta
            • Simpozion științific: Cânepa – tradiție, confort, hrană și sănătate

Sambata si Duminica 28-29 Iulie, ora 12:00  Str. Soporului, la Fântâna cu Cumpănă 
            • Ateliere cu meserii și meșteșuguri (cusut, brodat, țesut, jucării etc);
            • Târgul meșterilor populari – tradiții ancestrale: cultura și prelucrarea cânepii, apicultura, creșterea oilor, olăritul etc
            • Spectacol de muzică populară, scenete, povești
            • Cultura, procesarea și valorificarea plantelor tehnice;
            • Prezentări de modă: Veșminte naturale și tradiționale;
            • BALUL CÂNEPII (în veșminte tradiționale)

Mobirise

Prezențe confirmate:

• Ovidiu Lipan-Țăndărică
si Fanfara Shukar 10 Prajini
• Corbu si Zburatorii
• Trace Harris - Silvia
• Trio Lia Pop (Frata)

Eveniment susținut de:
• Actorul  Dorel Vișan
• Maestrul  Dumitru Farcaș
• Poetul  Ion Mureșan

Mobirise

Cum ajung la Festival:

• Cu masina, 11 min de la Iulius Mall
• Cu autobuzul, M13 Statia M-Borhanci V

Mobirise
Ediții anterioare
Despre cânepă

Cânepa este planta tradițional-ancestrală a României!

Vino alături de noi pe DRUMUL INULUI ȘI AL CÂNEPII!


Mobirise

Semănatul cânepii

Mobirise

Recoltatul cânepii

Mobirise

Uscatul cânepii

Cultura și prelucrarea cânepii de-a lungul secolelor în România a personalizat frumusețea și autenticitatea costumului popular

Ştiați că:

• cea mai veche plantă cultivată pe Pământ este cânepa?
• cea mai veche dovadă despre utilizarea cânepii este o bucată de țesătură de cânepă descoperită în Mesopotamia datând de peste zece mii de ani?
• cea mai veche hârtie provine din China – de acum două mii de ani – confecționată din fibră de cânepă?
• faraonii au folosit cânepă în construcția marilor piramide?
• în anul 1553 regele Henric al VIII-lea a dat o lege prin care amenda fermierii care nu cultivau cânepă?
• în America, Declarația de Independență a fost scrisă pe hârtie de cânepă, iar impozitele puteau fi plătite cu cânepă?
• semințele de cânepă sunt cele mai hrănitoare, fiind o soluție de a pune capăt foametei la nivel mondial?
• fibra de cânepă este de opt ori mai rezistentă decât bumbacul?
• în anul 1930 Henry Ford a produs un automobil compus 70% din amestec de plastic cu cânepă, biodegradabil?
• până în anul 1989 România era pe primul loc în Europa și locul 3 în lume la cultura și prelucrarea cânepii și deținea cea mai avansată tehnologie de filare și țesere, comparativ cu Japonia și Italia?
• hainele din cânepă sunt protectoare: filtrează razele ultraviolete, absorb mirosul de transpirație, resping insectele, oferă confort și sunt recomandate în boli de piele și psihice?
• în Japonia se cultivă cânepă românească pentru purificarea și ozonizarea aerului în zonele afectate de radiații?
• cultivarea cânepii ar putea reduce de zece ori defrișarea masivă a pădurilor?
• la Salonta, combinatul de ulei de cânepă procesează săptămânal cinci tone de sămânță de cânepă importată
din China și Franța, în timp ce în România este aproape
imposibil să obții autorizații de cultivare?
• cânepa a fost denumită de germani „fibra de aur” a
României?

Filme documentare realizate de catre organizatorii festivalului despre cultivarea si prelucrarea cânepii

Muzeul Poarta de su' Feleac

Muzeul „Poarta de su’ Feleac” a luat naştere din pasiunea lui Gheorghe Căpuşan şi a nevestei lui pentru obiectele tradiţionale. În anul 2000, familia Căpuşan a cumpărat pământul în Sopor și de atunci a vrut ca pe lângă obiectele vechi pe care le mai aveau prin casă să mai adune și altele pentru a putea construi acest muzeu.

Acum, la „Poarta de su’ Feleac” există mai mult de 2.000 de obiecte expuse care, după cum spune Gheorghe Căpuşan, nu au neapărat valori bănești foarte mari, însă pentru el au o foarte mare valoare sufletească. Cele peste 2.000 de obiecte sunt în mare parte a familei, dar multe le au de la prieteni sau vecini.

Contact





© Copyright 2018 Muzeul Etnografic Poarta de su' Feleac - All Rights Reserved